Valeriu Borsan – Un mars cu prea multe peripetii… (2) (include imagini live)

Marsul Unirii, etapa 22 martie

La coborarea din pensiunea de langa Ungheni, doi indivizi imbracati foarte bine ne-au cerut cate o tigara… Pe urma, tot noi i-am fumat in cam 45 de minute…

Explic: Dupa vreo 2 Km prin suburbiile Unghenilor si dupa alti doi pe care i-am parcurs pe sosea, spre localitatea Parlita, Popa i-a recunoscut intr-o masina Toiota, exact pe tipii cu tigarile. Fara nici o retinere, i-am intrebat ce fac acolo, dandu-le astfel a intelege ca ii ginisem. Vizibil deranjati, au raspuns in zeflemea: soferul ca asteapta niste “gagele”, iar celalalt intr-un mod pe care nu-l redau aici… In doar cateva momente, am sunat la 902, la politie. Intre timp, Toiota gri ne-a mai depasit odata. Peste alte 10 minute, eram cu totii opriti de un echipaj din localitatea pe care tocmai o lasasem in urma.

Am avut o surpriza de proportii: si cei doi din Toiota, tot politisti erau: politisti sub acoperire, pusi sa “aiba grija de noi pe traseu”. Nici acum, la 24 de ore dupa, nu am reusit sa inteleg cum niste politisti la vedere, nu stiau de colegii lor “sub acoperire”, nu am priceput de ce niste domni-tovarasi imbracati atat de bine, isi irosesc inca din fasa o actiune cerand tigari de la cei pe care trebuie sa-i fileze, etc: e foarte probabil insa, ca tocmai in halul acesta, sa-si nepregateasca Dodon ciracii…

Mai tarziu, spre iesirea din Parlita, un alt incident a fost pe punctul sa aiba nevoie de interventia politistilor: o masina cu placuta MD NGB 571, a oprit langa noi, iar soferul, nici una nici doua, ne-a spus ca daca nu ne intoarcem acasa, revine el si ne impusca. I-am raspuns ca personal, chiar acasa si mergeam: socrii mei sunt din Chisinau. Se vede treaba ca nu ne-a crezut: in cateva minute, ne-a barat drumul, asezat de-a curmezisul pe sosea. De data aceasta a coborat din turism, iar noi eram atenti la mainile lui. Am incercat sa-l depasim si pe el, ocolind bineinteles masina care bloca un intreg sens de mers. Iarasi a strigat sa facem cale intoarsa. Pana la urma mi-am luat eu inima in dinti, mi-am facut din degete un pistol cu teava dubla, si l-am executat scurt, cu un pum-pum sec, trecand inspre inainte: nu murise individul, pentru ca inca ii auzeam blasfemiile din ce in ce mai estompate ce e drept…

Valeriu Borsan

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *