Spune-mi cuvinte!

Vin vorbele… N-au umbre, sunt condamnate sa n-aiba umbre, sa vina si sa plece… Spune-mi cuvinte, spui… Chiar si atunci cand tacerile se auzeau fara efort… Desi, acolo, undeva, in aerul dens dintre noi, daca stau si ma gandesc mai bine, vorbele decupau si ceea ce mai rămânea din interstitiile miasmelor… Ceea ce nu era deloc rau!               Sorin Alexandru Sontea

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *