Pica teoria lui Boc cu Bucurestiul

Pe desfășurătorul contractelor CNAIR pe 2017, primele 50 de contracte mari abia totalizează un miliard și ceva de lei lei. Iar din primul miliard bugetat, aproape toate, cu excepția sumei de 17 milioane lei (alocată bucății de câțiva km ce leagă Bucureștiul de noua A3, zisă și Autostrada norilor), sunt alocări pentru infrastructura din Ardeal.

Adică din puținul buget alocat autostrăzilor, ce s-a alocat s-a dus în principal spre Ardeal sau legătura cu autostrăzile și drumurile rapide de aici. Că nu au fost suficienți acei bani, ori că Bucureștiul (cu CNAIR cu tot) a devenit centrul prostiei, și asta este cât se poate de adevărat. Carul cu proști s-a răsturnat la Caracal, iar cel cu deștepți (adică șmecheri) din Teleorman s-a basculat pe Dâmbovița.

Cum a ajuns A3 până la București

Pe A3 zisă (în epoca Bechtel) și autostrada Transilvania, numită mai nou Borș – Târgu-Mureș, dar rămasă de ani buni în stadiul Nădășelu – Târgu Mureș (adică porțiunea pe care vor putea circula în viitorul apropiat numit 2020 cititorii acestui articol), tronsoanele s-au tot modificat, pe hârtie.

Autostrada de pe dealurile ardelene care leagă orașele între ele și apoi de nori, nu de celelalte provincii istorice se mai numește și Târgu Mureș-Cluj-Oradea. Cam acestea sunt marile orașe care vor avea șansa de a fi conectate în 2020 între ele, nu și cu țara, prin A3. Contractul iniţial pentru construcţia celor circa 415 kilometri din autostrada Transilvania, semnat în 2004, prevedea un cost total de 2,2 miliarde de euro, sau 5,3 milioane de euro pe kilometru.

podDacă acest contract ar fi fost prelungit, costul final al autostrăzii ar fi ajuns la 9,9 miliarde de euro, potrivit Ancăi Boagiu. Contractul cu americanii de la Bechtel a rămas în continuare secretizat, până ce a dispărut cu totul.

Primul nod de pe Autostrada norilor care va fi dat în folosință în 2018 va fi (cu puțin noroc) cel de la Nădășelu. Ciotul de 8,7 km a fost construit la 59 mil. €, adică cu 6,8 mil.  €/km dar fără podul lipsă de pe Someșul Mic, licitat abia anul trecut și pe care-l va finaliza Tirrena-Scavi.

Cum s-a modificat A3 pe hârtie

Autostrada Bechtel avea 415 km într-un prim proiect. După rezilierea contractului cu americanii, i s-a mai adăugat un tronson pe hârtie numit și Autostrada Zăpezii (dau bine norii cu zăpada). Acest nou proiect Comarnic-Braşov desemnează ruta bucureștenilor spre pârtiile de schi din Poiana Brașov. A mai apărut apoi și tronsonul mare viteză București-Pitești astfel că autostrada zisă cândva Transilvania a rămas o cifră pe hârtie (A3) și a ajuns să lege, tot pe hârtie, Bucureștiul de Borș – pe o lungime totală de 603 km.

Funcționale sunt doar bucăți sau tronsoane ale acestei autostrăzi, respectiv Bucureşti-Moara Vlăsiei, unde italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi au lucrat pe fiecare din cei 19,5 kilometri ai secţiunii pentru 8,2 milioane de euro. Porțiunea de autostradă Ploiești – Brașov, cea care va lega magistrala Brașov – Borș la șoseaua de mare viteză București – Ploiești, are un preț estimat de 1,5 miliarde de euro, cât era prevăzut inițial pentru toată Autostrada Transilvania.

A3 a fost împărțită astfel de de autoritățile române în două proiecte independente, București – Brașov și Brașov – Cluj – Borș, lungimea sa totală fiind de 584 km. În Master-Planul General de Transport din 2015 mai erau incluse în A3 doar proiectele Comarnic – Brașov și Târgu-Mureș – Borș, legătura Brașov – Târgu-Mureș fiind clasificată doar ca drum transregio, statut inferior celui expres. Așa că din A3 a rămas o lungime totală de 404 km. La rândul său, tronsonul Ploiești – Brașov nu a fost încă început, fiind permanent amânat.

Marius Iacob

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *