Obiceiuri de Boboteaza

În ajunul Bobotezei, în case se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Iar sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al mesei se pune câte un bulgăre de sare. Pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Bucatele de pe masă pot fi consumate abia apoi după ce soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. Se spune că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

În noaptea de Bobotează, fete nemăritate îşi visează ursitul. Pentru asta, ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, iar sub pernă pun o rămurică de busuioc.

Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

Tradiţia spune că de Bobotează nu se spală rufe, nu se face curăţenie, iar apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată.

Se crede că în această zi este bine să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu pentru noroc şi prosperitate.

În această zi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.

De asemenea, în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic că împrumut.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *