Noi si ei! Un an de proteste…

Ne-au invatat si jandarmii… ne-au invatat si guvernantii, probabil! Nu probabil, sigur! Ne-am invatat intre noi, in primul rand, pentru ca din marea de oameni din acele zile, usor-usor in piete au ramas mai putini, zeci sau sute, din zeci de mii…  Da, au fost si cateva „marsuri” ce au adunat iarasi mii… dar putine… putine ocazii… in care trotuarele sa nu ne ajunga!

Ne-au invatat si gardurile guvernului de care se sparg vocile noastre, si asfaltul pe care tropaim iarna de frig sau pe care ne asezam vara, pe canicula… Ne-au invatat si zidurile diferitelor cladiri administrative ce au vibrat de lozincile noastre…

Si asa s-a intamplat peste tot, timp de un an, in orasele din Romania sau din lume, unde romanii si-au strigat nemultumirea fata de abuzurile unor „big brothers” gelosi pe modelul lor… literar!

Un an inseamna mult, un an de proteste inseamna si mai mult, inseamna program si bioritm date peste cap, inseamna somn pe sponci, inseamna sa iesi si atunci cand corpul refuza, de oboseala, de frig… Dar cred ca nici ei n-au dus-o chiar pe roze in perioada asta… Noi si ei, intr-o lupta a nervilor, de fapt o confruntare muta, desi galagioasa la suprafata, mediatizata, filmata, fotografiata in exces, postata in exces…

In realitate o confruntare muta, ce-mi aduce aminte – poate parea o alunecare in derizoriu, dar mi-o asum – de schimburile de lovituri din ultimele reprize ale filmelor cu Stallone, filmele din seria „Rocky”… Dau ei, dam si noi, si tot asa… Dam si noi, dau si ei… iar arbitrul de cele mai multe ori este Europa… Institutiile unei Europe democratice din care am dorit sa facem parte…

Noi si ei… oameni obisnuiti, pana la urma, noi… iar ei  – masti ale unui carnaval al absurdului, ranjete si sfidari… dezinteres si minciuni… niste „incurca-lume” ai politicii „de stanga” post-decembriste… Niste marionete ajunse acolo din intamplarea unei absente la vot… regretabila intamplare…

Un an de proteste inseamna foarte mult, inseamna randuri intregi in care iti vine sa renunti, iti vine sa ramai acasa, sa vezi un film, sa asculti muzica, sa te plimbi, sa… si sa… Dar cred ca nici lor nu le-a fost prea bine in perioada asta… Noi si ei… intr-o confruntare muta al carei final nu pare deloc apropiat si nici previzibil… Singurul lucru cert este ca acest „film” este cu „va urma”!

Sorin Alexandru Sontea

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *