Gazocratia sau noul 23 august, dar si despre 1968 in Cehoslovacia… (II)

Povesteam despre 1968… mama mea, in Praga, tancurile pe strazi… Eu, acasa… doar zvonuri, ca nu mai vin pana nu se schimba regimul etc… Pe scurt, cu destule zile intarziere s-au intors… Dar, pe unde? Prin Viena! Pentru ca granitele celorlalte tari socialiste se inchisesera… !

Prin Austria, o tara din Vest… Din Vestul ata de ravnit! Totul i-a luat prin surprindere… dar, doi romani au ramas, acolo! Asa cum erau! Fara sa planifice! Fara bani, fara niciun aranjament! Asta era spiritul, indiferent de acrobatiile politice ale lui Ceausescu…

Ar fi interesant de aflat, acum in era internetului, daca acesti oameni au reusit… Cine stie? Poate vor citi articolul si vor reactiona! Si-acum, revin la gazocratia din 2018… De Centenar s-a ales praful! Il sarbatorim avand cel mai ignorant guvern ever… Il sarbatorim ca pe un 23 august care pare ca n-a murit… Il sarbatorim in piete publice, gardati de „jandari”… Cu atat de multe dezamagiri incat ma intreb: suntem de-a pururi balcanici, iertatori, omagiatori – inca – ai vremurilor vechi, in care daca spuneai un banc cu nea nicu unui prieten, a doua zi te cauta Secu?…

Ne-au jucat chiar cum au vrut ei?… Prietenii de ieri, dusmanii de ieri, neutrii de ieri?… Sau jucam intr-o piesa scrisa cu mult talent de shakespearii din umbra, de buna/rea credinta? Intrebarea, insa, ramane: to be or not to be?

va urma

 

Sorin Alexandru Sontea

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *