Cel mai slab an de Oscar

Un an considerat slab din punct de vedere al filmelor de Oscar este cel în care îți fac cu ochiul puține filme din cele listate la premii. Exceptând „Get out”, Blade runner 2049 și doar parțial „The Shape of Water” – pentru că, la urma urmei, este o poveste bizară – anul ăsta nu m-a tentat nimic.

Am încercat totuși până și Lady Bird care m-a lăsat rece, așa că nu m-am mirat că n-a luat nimic. Am aruncat un ochi și pe Phantom Thread – cam ciudățel, dar Oscar pentru costume merge, așa ca un premiu pentru minuțiozitate. Cristinei i-a plăcut Three Billboards Outside Ebbing, Missouri – și l-a citit bine: o comedie mascată într-o o dramă. Și Simona a avut dreptate cu Darkest Hour: până la urmă, rolul bun jucat de Gary Oldman a făcut din film… a kind of masterpiece.

master768Faptul că ceremonia a fost aruncată în derizoriu de alegerile politically correct mi s-a părut de bun augur: o noapte în plus de somn și o zi de luni normală fac bine oricui. Nu cred că cinematografia americană și-a epuizat resursele de ipocrizie, așa că totuși, sunt curios ce va urma.

Sunt cam aceiași oameni care fac bani (bine, cu unul mai puțin = Weinstein, dar chiar și eliminarea sa tot a decis agenda) aruncând de câțiva ani aceleași idei pe ecrane, căutând doar „forme” și tehnici mai ieftine de a exprima ce cred ei că merită exprimat, așa că un colaps al industriei lor de vise mi se pare inevitabil.

Până și faptul că gala de anul acesta a fost dedicată, chipurile publicului, oamenilor care merg în săli pentru a viziona filme, mi s-a părut o ultimă tresărire a unei industrii pe cale să își dea duhul: ca și cum s-au prins și ei că lumea nu prea mai merge în săli ca să vadă filme, ci mai mult să bea suc și s-arunce pe jos cu popcorn. Și în cinematografia europeană urmează schimbări, mai ales în ce privește direcția festivalului de film de la Berlin, considerat prea deschis experimentelor, în detrimentul valorii.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *